Iubim naluci

Cu fiecare zvacnire a sangelui tanjim dupa intreg. Cu fiecare banut aruncat in fantana dorintelor, scapam si-o chemare. Cu fiecare vis nauc, mintim ca iluzia va deveni realitate. Cu fiecare privire plina de speranta, cautam idealul. Dar nu-l gasim.

Si-atunci il fabricam.

Il imbracam pe cel care ne face femei in aura viitorului. Ne caligrafiem prenumele alaturi de numele lui pe o pagina inzorzonata cu inimioare. Uitam sa mancam, pentru ca suntem prea ocupate cu fluturasii mincinosi, care ne soptesc cu batai de aripi acoperite cu pulbere de visare ca el e alesul. Ii izgonim pe cei care ne spun ca suntem prea tinere, prea bune, prea destepte, prea..prea... pentru el. Il ascundem adanc in inima noastra pentru a-l feri de sageti nemiloase, de priviri care nu sunt in stare sa vada in el ceea ce vedem noi: totul! Si-apoi, cand, intr-o doara, zdrobeste cu-n cuvant minunea noastra in farame, ascundem intr-un colt franturi de vise. Si ne promitem ca va fi ultima oara. Iar pe furis, soptim un juramant ca-l vom gasi pe El.

Intoarcem nemilos priviri de gheata. Alunecam printre cearceafuri satinate. Zambim de sus celor nedemni de visul nostru. Ii atatam in jocuri crude. Si radem, jubilam. Traim din plin. Savuram cocktailuri colorate si ne afisam coapsele de neatins. Pana cand obosim de-atata realitate si-ncepem sa visam din nou.

Si il gasim pe-un el, ce pare-aproape ideal. Si ne soptim ca noi, cele puternice si bune si-ntelepte, putem sa-l ajustam. Ca printul din povesti e doar legenda, iar noi putem fi bijutierul iscusit ce ia cristalul necioplit si-l face diamant.

Tesem in jurul lui o panza de scuze pentru fiecare pas gresit. Ne scrijelim prenumele alaturi de numele lui pe ultima pagina a agendei cu coperti de piele scumpa. Hiperbolizam orice gest marunt. Inchidem ochii la mitocanie, nepasare si minciuni. Citim carti despre psihologie masculina, sorbim cuvinte ce ne-nvata cum sa-l modelam, ne adunam consiliul de sfatuitoare mai versate, plangem, ne stergem lacrimile si o luam de la capat. Tot cu el. Pentru o mie de motive: pentru ca macar lui ii cunoastem defectele; pentru ca suntem prea batrane/grase/urate sa ne mai vrea altul; pentru ca e mai bine decat singura; pentru ca barbatul ideal oricum nu exista; pentru ca, pana la urma, un inel pe deget nu e chiar atat de important; pentru ca cineva trebuie sa deschida borcanul cu muraturi; pentru ca, amaratul, depinde prea tare de noi si n-ar putea face fata despartirii; pentru ca ne-am obisnuit; pentru ca nu stim in ce colt al anilor ne-am ingropat adanc curajul undeva...

Iubim naluci, fantasme ale unei realitati stiute doar de noi. Ratiunea ne impunge cu dovezi inexorabile si totusi ne-ncapatanam, strangand din ochi, sa le vedem.

Iubim naluci si traim sferturi de iubire. Si-o stim...